"Știți, oamenii trăiesc mulți ani, dar în realitate trăiesc cu adevărat numai când reușesc să facă lucrul pentru care s-au născut. Înainte și după nu fac decât să aștepte și să își amintească." (A.Baricco, Această Poveste)
Așa s-a întâmplat, nu mint. S-a dus vestea ca un fir rece de vânt care deranjează frunzele pe caldarâm. Poetul murise. Au plâns melcii din antene, busuiocul și mărarul s-au ofilit, bulioanele lumii s-au acrit, fluturii, aiuriți, nu au mai știut ce să facă cu aripile. Vrăbiile s-au oprit pe gard, toate, pe toate gardurile, […]
Locuiesc într-o casă veche din zona veche a Ploieștiului. Îmi plac casele vechi. Nu a fost alegerea mea dar mi s-a potrivit. Ca așa se așează uneori lucrurile, singure. Îmi plac casele vechi. Casele cu multe straturi de zugrăveală. Cu vopseaua ferestrelor scorojită. Cu poarta scârțâindă. Cu gardul strâmb. Pentru că sunt pline de povești. […]
Povestea mea este mov din cauza mirosului; în sensul că miroase „a mov”. Nu este o poveste cu început, mijloc și sfârșit ci, mai degrabă, o înșiruire de senzații. Senzația de lumină orbitoare a Marsiliei și de furnicar uman sufocant. Senzația umbrei platanilor adunați în mici piețe în Avignon. Senzația gustului de muștar care se […]
Am cunoscut un tip care trăiește într-un tort. Cel puțin așa susține. Mi-a dăruit o măslină ca pe o perlă crescută în copac. Și niște frunze de busuioc, să îmi poarte noroc. Îmi zice Zâno, așa, cu ”o” de la vocativ și mie îmi place. Cică are un nuc dar eu am o senzație că […]
Unele dorințe sunt vechi cât de acum până într-un timp vag al copilăriei noastre. Nu știi exact când s-a născut și nu se cristalizează decât la un moment dat, unul precis, într-o anume zi, pe care o știe doar ea. Eu am dorințe mari și dorințe mici, dorințe zilnice și dorințe pe viață, am […]
Îmi plac oamenii “stricați”. Purtătorii de cicatrici. Oameni defecți, cu soarta strâmbă. De toate vârstele, națiile, culorile. Oamenii care-și cară tristețea în mers, în brațe, în surâs. Oamenii fericiți sunt banali. Nu or să te surprindă niciodată cu nimic. Surâsul lor este alcătuit din dinți. Este perfect. Dus regulat la dentist. Spălat de cel puțin […]
sono tutti segni. segnali. non credo nelle coincidenze. sta succedendo qualcosa…. adesso lo spengo, questo sorriso idiota. adesso, dico, credetemi, cerco da qualche parte il pulsante adatto -nascosto magari tra i capelli- e lo spengo questo sorriso idiota. i motivi per i quali un sorriso può guadagnarsi l’appelativo di „idiota” sono tanti, ma quello che -gentile […]
Dacă iubesc ceva despre zăpadă este că noaptea ea aduce o liniște ireală. În ultima vreme toți au de spus, nimeni nu are de ascultat. Ați observat? Toți au de luat, nimeni nu are de dat. Suntem ocupați. Nu avem timp. Suntem atât de ocupați să trăim, că nu mai avem timp de trăit. Avem […]
Cred că într-o viață anterioară am fost o gogonea. Altfel nu se explică cum oamenii au tendința de a mă pune la conservat, nu în saramură, ci în suc propriu. În zeamă de gânduri. Și mi s-a întamplat destul de des cât să încep să mă întreb cu ce aș fi bună: cu iahnie de […]
Am citat chiar aici, nu de mult, o postare despre fetele care citesc. În zilele noastre există tendința asta de a categorisi oamenii, după barbă, după ocupație, după înclinație… Avem hipsteri, yuccies, metrosexuali, lumbersexuali, bisexuali, bărbați-femei și femei -bărbate, avem de toate. Și avem fetele care citesc. Cele despre care mai nou s-a aflat că […]
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.