"Știți, oamenii trăiesc mulți ani, dar în realitate trăiesc cu adevărat numai când reușesc să facă lucrul pentru care s-au născut. Înainte și după nu fac decât să aștepte și să își amintească." (A.Baricco, Această Poveste)
Am 36 de ani.4 pisoi.2 câini dintre care unul pătrat.Câțiva prieteni.O meserie pe care o iubesc.Un număr ics de cărți.Mai multe gânduri.Câteva întrebări existențiale.Niște kilograme în plus (dar esențial aranjate).Câteva planuri de viitor.Un telefon lipsă.O poftă de viață.Un număr determinat de dorințe.Un iubit care mă iubește de la distanță.Un iubit care mă iubește neiubindu-mă.Un iubit […]
Citeşte mai mult
Sunt atât de obosită încât am pierdut gustul oboselii. Știi?… ca atunci când repeți un cuvânt atât de mult încât își pierde sensul. La fel și eu, am pierdut sensul oboselii. Mi-a rămas doar un tremurat ușor în gambe și o ascunsă durere cervicală și gestualitatea, automată, inerțiatică. Oboseala e un fel de drog când […]
Citeşte mai mult
Inima mea s-a născut bolnavă. Dar e o inimă bună, nu aș schimba-o cu alta. A avut nevoie de câteva reparații de-a lungul timpului dar încă știe cum să bată cât să o aud de dincolo de lume. Inima mea e obosită. Câteodată, seara, când ne băgăm în pat, se întoarce cu spatele, înbufnată, și-mi […]
Citeşte mai mult
Era o vreme când ședeam cu orele, cu zilele, în fața mașinii de scris, țăcănind. Să tot fie vreo 8 ani de atunci. Scriam de dragul de a scrie, de nevoia țăcănitului. Nu aveam lucruri importante de spus. Îmi plăcea să povestesc neîntâmplări, fantezii de-ale mele. Îmi plăcea să șed în fața tastelor, să văd […]
Citeşte mai mult
Mersul rotund nu este învârtitul în jurul cozii, ci un drum care duce în toate direcțiile și într-una singură în același timp. Nu este un labirint, nici baba oarba. Nu este fugă, nici evadare ci un fel de a descoperi la intervale regulate că direcția este întotdeuna aceeași și oricât ai încerca să o tratezi […]
Citeşte mai multExistă un spațiu bine definit al iubirii pe care eu mi-l imaginez ca pe un cerc trasat cu un băț în nisip printr-o mișcare circulară, ca de ac de ceasornic. O adâncitură în sol cu puterea unei incantații magice.În interiroul acestui spațiu iubiții, amanții, acești îngeri lăsați în concediu de Dumnezeu, cum zice Brumaru, sunt protejați, iar […]
Citeşte mai multM-am tot gândit. Ştiu, nu e o ocupaţie sănătoasă.
Citeşte mai mult
Am citit acum nu multă vreme, pe Catchy, o postare. Se numește Ce vor, de fapt, femeile care știu ce vor? M-a intrigat titlul, recunosc. Am vrut să văd, ca la horoscop, dacă se potrivea cu mine ceva din ce era scris acolo. Sau să văd dacă nu cumva era pe acolo listat ceva ce eu […]
Citeşte mai mult
Câteodată lucrurile sunt simple. Mirosul de cafea, dimineața, amestecat cu parfumul pielii curate. Lumina dincolo de ferestrele bucătăriei. Semaforul care devine verde și autobuzul care apare la fix, casierul de la MegaImage care te ajută – deși are alți clienți – să ajungi la raftul cu iaurturi și apoi îți urează o zi bună. Un […]
Citeşte mai mult
Ați auzit de Macondo? De papaglii de acolo, de insomnie, de zidurile albe, de marea de negăsit, de Melchiore, de ţigani, de alchimie, de copacul din mijlocul curţii, de iubirile întotdeuna umezi, întotdeauna fierbinţi, întotdeauna dilii?.. În seara asta, după o zi pur şi simplu idioată, fără sens, trecută degeaba, irosită (din voia ei, se […]
Citeşte mai mult