Nici iubitul meu nu e ușă de biserică

Și are burta sferică. Și creierul plat, ca Pământul în mintea unora. Face bulioane și copii cu altele. Și pune mărar în salatele fitecui. Mi-a secat fântâna din centrul dormitorului Și mi-a stricat și soba inimii. Dispare la vecine, cu părul ca mine. Cu țâțe șui, dar fără personalitate De parcă sfârcurile mele ar fi […]

Citeşte mai mult

O zi perfectă de Sfântul Valentin

Dacă mă întrebați pe mine, o zi perfectă de sfântul Valentin ar suna așa. Mă trezesc la 5.45 și dau snooze. Adorm la loc. Alarma sună din nou, mă dau jos din pat înjurând. Mă spăl, mă machiez, beau cafeaua și alerg după autobuz. Îl prind, fac biletul prin sms, mă așez și răsfoiesc social […]

Citeşte mai mult

Postare fără nume

M-am apropiat de fereastră și am privit înăuntru ținându-mi palmele de-a latul feței ca pe ochelarii de cal. Casele părăsite mă fascinează și înfioară în același timp. Nu era nimeni, nu se auzea niciun zgomot, doar vopseaua ferestrelor cojindu-se. Pe podeaua prăfuită lumina luase forma alungită a ferestrelor.Pe pereții cu zugrăveală veche se vedeau urme […]

Citeşte mai mult

Eu

Asta îmi doresc cel mai mult. Îmi urez cel mai mult: să fiu eu. Să rămân eu. Să mă schimb doar într-o eu și mai mișto, care să îmi placă și mai și. Nu este o dorință egoistă. Nu-l poziționez pe eu la antipodul celorlalți, nu mă separ, nu ies din grup, oricare ar fi […]

Citeşte mai mult

nescrise

Am dus multe gânduri la culcare fără să reușesc să le aliniez frumos aici, în Trebuchet. Obosită, îmi promiteam că mâine, la serviciu, ori cum mă întorc acasă, dar nu. Anul ăsta nu mi-a lăsat mult răgaz de scris. Așa că gânduri nenumărate s-au ofilit, ca puse într-o glastră în care nimeni nu a avut […]

Citeşte mai mult

Nisa și Coasta de Azur

Știți senzația aceea de imediat după o călătorie când sunteți acasă dar parcă locul de unde ați plecat se află aici, după ferestra închisă a casei, la câțiva pași mai încolo? Pentru mine este așa întotdeauna. Iau locurile după mine și nu le mai pun la loc niciodată. Mi le aduc acasă. În seara asta […]

Citeşte mai mult

Paris

Când pleci la Paris, parisul tău, trebuie să știi sigur mai multe lucruri. Eu, spre exemplu, am știut dintotdeauna că vreau să ajung acolo primăvara sau toamna. * Era aprilie acum trei, patru sau o sută de ani, nu ma știu exact; metroul alerga spre noapte iar noi vorbeam, trăncăneam. Nu știu despre ce. Nu […]

Citeşte mai mult

Chiriașul de la mansardă

Problema mea cea mai mare este că mă las locuită de oameni. Am chiriași, da. Sunt ca un cămin de nefamiliști, ori sala de așteptare a unei gări. Poți vedea în mine figuri fel și fel. Cîteodată îmi aplec capul, și, cu bărbia în piept, mă uit curioasă să văd ce mai fac. Sunt o […]

Citeşte mai mult

Cuvintele

Eu sufăr de cuvinte. Cuvintele sunt precum aburii alcoolului. Te fac să uiți realitatea, ori o dichisesc frumos, fix după gustul tău. Cuvintele sunt ca Jokerul din cărți, ele pot înlocui tot ceea ce îți lipsește, sunt mai afrodisiace ca mâncarea, mai amețitoare decât șampania, excitante, psihedelice… Prin cuvinte poți și să iubești mult, și […]

Citeşte mai mult

Visul. #1

Am visat că eram în vacanță cu Alinuța și cu Anne Hathaway într-un loc cu cireși înfloriți care aveau crengile împletite în formă de coșulețe și mă gândeam că ce fain, o să crească cireșele direct în coșulețele lor. Purtam codițe împletite și aveam mustăți lungi. Anne avea o valiză foarte mare și o scrisoare, […]

Citeşte mai mult

Cafea la ibric

Într-o lume de fițe occidentale descreierate, ori ipocrite, ori pur și simplu stupide (antivax, vegetarianism, veganism), de chefs și platinguri, eu cred în cafeaua la ibric. Există o plăcere a lucrurilor tale, a modului tău de a fi în asonanță cu rădăcinile care au crescut înainte ca tu să te fii născut fizic, cu pământul […]

Citeşte mai mult

Africa. Cotonou, Benin.

Nu mă gândisem niciodată până atunci că aș putea ajunge tocmai în Africa! Că așa e cu distanțele, sunt mari, greu de imaginat până le parcurgi. Acum, spre exemplu, știu că Africa e cam la jumătate de zi de zboruri cu avionul: dimineața ești acasă la Ploiești, seara la capătul celălalt al lumii. Visasem, desigur, […]

Citeşte mai mult